Botezul în apă
Conform modelului apostolic, sunt botezaţi numai aceia care au crezut în Isus Hristos ca Mântuitorul lor personal. „Cine va crede şi se va boteza, va fi mântuit " (Marcu 16: 16). "Credinţa vine în urma auzirii, iar auzirea prin Cuvântul lui Hristos." (Rom.10:17). Aceasta se face printr-o singură scufundare în apă a persoanei, aşa cum au făcut-o apostolii, şi cum s-a făcut în primele secole după apostoli. Stropirea şi turnarea apei nu are bază biblică, şi au fost inventate în timpul creştinizării forţate. Chiar şi astăzi se face acest lucru. Un copil nu poate fi întrebat, el nu poate decide, astfel este oarecum forţat.
Să chemăm câţiva martori ai Bisericii de la început. Petru, bărbatul ales la începutul Bisericii nou-testamentare, a spus cu autoritate divină următoarele cuvinte sub călăuzirea Duhului Sfânt: "Pocăiţi-vă şi fiecare dintre voi să fie botezat în Numele lui Isus Hristos spre iertarea păcatelor voastre; apoi veţi primi darul Sfântului Duh." (Fapte 2:38). Căci este scris: "Şi să se propovăduiască tuturor neamurilor, în Numele Lui, pocăinţa şi iertarea păcatelor, începând din Ierusalim." (Luca 24:47).
După predica lui Filip în Samaria, cei ce au crezut au fost botezaţi, aşa cum putem citi în Fapte 8:16: "...fuseseră numai botezaţi în Numele Domnului Isus."
Pentru a întări mai bine această învăţătură importantă, vom apela şi la un al treilea martor care să completeze mărturia. După ce a predicat apostolul Pavel, a avut loc, desigur, botezul în apă aşa cum cum citim în Fapte 19:5: "Când au auzit ei aceste vorbe, au fost botezeţi în Numele Domnului Isus." Prin botez, credinciosul mărturiseşte că a primit iertarea păcatelor, şi de aceea confirmă acest lucru prin ascultare de marea trimitere, lăsându-se botezat.
Apostolii de la început, şi Filip, şi Pavel, au înţeles corect marea însărcinare din Matei 28:19, şi au botezat în conformitate cu aceasta, în acel Nume sfânt. Ei nu au repetat însărcinarea ca pe o formulă, ci au înţeles că numele de legământ nou-testamentar este ISUS , Nume în care singurul Dumnezeu s-a descoperit ca Tată, Fiu şi Duh Sfânt. Numai în acest Nume avem noi mântuirea de la Dumnezeul nostru. Căci astfel a însărcinat Domnul nostru: „Botezându-i în Numele Tatălui şi al Fiului şi al Duhului Sfânt " (Mat. 28:19). Dumnezeu este Tată, dar acela nu este un nume. Nici Fiul, nici Duhul Sfânt nu sunt nume. Acestea sunt denumiri. Singurul nume care aparţine Tatălui şi Fiului şi Duhului Sfânt, în care urmau să boteze apostolii şi oricine altcineva, este Domnul Isus Hristos. Aceasta este adevărata învăţătură şi practică apostolică pe care o susţin martorii din Noul Testament. La începutul bisericii nou-testamentare, şi aşa cum mărturiseşte istoria bisericii, la mult timp după apostoli, toţi credincioşii, chiar şi Pavel (Rom.6:3), au fost botezaţi în Numele lui Isus Hristos.